joi, 26 iunie 2008

Cum alegem un pisoi sanatos?

Alegerea unui pisoi, fie femela sau mascul, dintre cele cateva gheme cu cozi zbarlite si blanite pufoase dintr-un cuib, poate fi foarte dificila. Toti sunt jucausi, toti sunt haiosi, toti se misca stangaci si... torc.

Si totusi, trebuie ales UNUL dintre ei. Pentru ca cel pe care il alegem va fi pisicuta sau motanelul din viata noastra pentru multi ani.

Sanatatea
Astfel, cel mai important pas in alegerea pisoiului este stabilirea starii de sanatate - pisoiul pe care il adoptam trebuie sa fie perfect sanatos si sa provina dintr-un cuib cu maxim 7 pisoi. Puii care provin din cuiburi mai mari nu beneficiaza de o nutritie corecta si suficienta in primele luni de viata, prin urmare, cresterea lor va fi influentata de acest fapt.


In continuare, vom examina in amanunt pisoiul:

aspect general: pisoiul trebuie sa fie rotofei, bine hranit; blana trebuie sa fie lucioasa si curata; atentie insa la pisoii cu burtica mult prea rotunda - ar putea avea paraziti interni (majoritatea puilor sunt parazitati) sau ar putea fi un semn de rahitism, mai ales daca incheieturile membrelor sunt proeminente.
pofta de mancare si de joaca: pisoiul trebuie sa fie jucaus si curios - un pisoi apatic este sigur bolnav; de asemenea, daca se poate, vom asista la masa pisoiului (fie ca este intarcat sau nu, pisoiul trebuie sa aiba pofta de mancare!)
blana si pielea: blana trebuie sa fie lucioasa, pufoasa la atingere si curata. Pielea trebuie sa fie fina, fara depozite, descuamari, zone inrosite sau umflaturi. Daca pisoiul are paraziti externi (purici), acestia sunt foarte usor vizibili pe burtica.
urechile: trebuie sa fie curate in interior, pielea de culoare roz, sanatoasa, fara depozite urat mirositoare, de culoare inchisa sau cu aspectul zatului de cafea. Pisoiul nu trebuie sa protesteze cand i se ating urechile si nu trebuie sa se scarpine in zona urechilor. Un pisoi care are o durere in zona urechii va sta cu capul usor aplecat pe partea dureroasa.
ochii: trebuie sa fie limpezi, fara "albeata" si fara secretii abundente si/sau purulente.
membrele: fara ingrosari ale incheieturilor; puiul trebuie observat in mers - mersul, chiar stangaci, trebuie sa fie fara schiopaturi.
Pentru pisoii de rasa (birmaneza, balineza, siameza) trebuie cautate defectele genetice care exclud exemplarele de la reproductie. In acest caz, este bine ca alegerea pisoului sa fie asistata de un specialist. Unul dintre cele mai frecvente defecte, prezentate de "binevoitori" ca fiind "semn de rasa" (???) este indoirea unui numar de vertebre la varful cozii. Acesta este un defect genetic si nu are legatura cu apartenenta pisoiului la o rasa sau alta, dar este, intr-adevar, mai frecvent la cele trei rase mentionate mai sus.

Temperamentul
Este greu de stabilit temperamentul adult al pisoiului - dar, cu exceptia puilor care manifesta o agresivitate vizibila (isi lasa urechile pe spate, scuipa si "ataca" mana care se intinde spre ei) orice pisoi poate deveni o pisica extraordinara sau un motan ideal. Ceea ce conteaza foarte mult este modul in care va creste pisoiul.

Se spune ca felul de a fi al pisicii adulte reflecta experientele (placute sau nu) din timpul "copilariei" - o pisica batuta va deveni fricoasa si circumspecta; o pisica rasfatata "in exces" va deveni o obraznica hoata... si exemplele ar putea continua. Astfel incat, alegerea ar trebui sa fie dictata de primul impuls, tinand cont de faptul ca pisoiul ales trebuie sa fie jucaus, curios si atent.

miercuri, 25 iunie 2008

Motanel sau pisicuta?


Iata o intrebare pe care si-o pune orice persoana care vrea sa adopte o felina de casa. Detinerea unei pisici, indiferent de sex, implica responsabilitatea fireasca a asigurarii hranei si toaletei zilnice, schimbarea nisipului absorbant din ladita, mangaieri si joaca si, bineinteles, verificarile de rutina la veterinar, odata cu efectuarea vaccinarilor anuale.

Dar care sunt diferentele intre motani si pisici in ceea ce priveste convietuirea nostra cu aceste animalutze?

Pisica

In functie de caracteristicile temperamentale ale rasei alese, femelele sunt mai mult sau mai putin prietenoase cu strainii, mai jucause sau mai sobre, mai active sau mai lenese.
Avantajul este ca nu vor stropi peretii sau mobilierul cu celebra substanta ingrozitor mirositoare! Dezavantajul este ca, in perioada caldurilor, vor mieuna in fel si chip in incercarea de a atrage potentialii "petitori" din zona! Pe langa mersul taras, in postura specifica (pisica isi arata disponibilitatea pentru imperechere prin adoptarea unei pozitii favorabile actului sexual, cu posteriorul flexat in sus si coada data la o parte), si "frecatul" plin de sperante, de piciorul mesei sau chiar al tau, pisica nu va tine cont de nevoia ta de somn si va mieuna zi si noapte in cele cateva zile fertile.
Acest ritual zgomotos se va repeta de fiecare data cand pisica intra in calduri; in mod normal, la pisicile care traiesc intr-un mediu natural, caldurile apar de doua ori pe an, urmate de sarcina, nastere, alaptarea si intarcarea pisoilor. La pisicile de apartament, care nu pot raspunde chemarii naturii (fie ca nu vrem sa aiba pui, fie ca nu gasim un motanel potrivit), acest ciclu natural se deregleaza, iar pisica intra in calduri mult mai des si, in anumite cazuri, se comporta ca si cum ar astepta sau ar avea pui ("ingrijeste" o jucarie, isi face cuiburi in dulapuri etc.).

Pentru a evita situatia, exista doua variante - administrarea de pastile care inhiba aparitia caldurilor sau sterilizarea. Prima varianta este recomandata in cazul in care totusi vrei ca pisicuta ta sa faca pui, dar esti inca in cautarea unui motanel. A doua varianta este recomandata pentru acele pisici pe care nu intentionezi sa le dai la monta. Este bine sa alegi una dintre variante, deoarece, in cazul in care pisica nu are cel putin 4 nasteri de-a lungul vietii, risca sa faca piometru (acumulare de puroi in uter) sau sa aiba lactatii false, care pot da complicatii nedorite.
In cazul in care pisica face pui, ea ii va ingriji exemplar - pisicile sunt excelente mame! Grija ta va fi gasirea unor stapani iubitori pentru pisoi!
In cazul in care optezi pentru castrare, aceasta este bine sa fie facuta dupa ce organismul pisicii este complet dezvoltat, adica dupa 1 an.
Motanul
Masculii sunt in general mai lenesi, mai putin activi, in special in timpul zilei, pe care si-o petrec in majoritatea timpului dormind, mancand si cascand alene. Motanii sunt mai activi noaptea, cand instinctul de vanator innascut le impune sa fie in alerta. Sunt animale teritoriale, astfel incat vor fi foarte deranjati de intrusi, fie acestia alte animale sau oameni.

Dezavantajul detinerii unui mascul necastrat este extrem de cunoscut - pentru a-si marca teritoriul, acestia stropesc peretii si mobilierul, precum si alte obiecte, in general noi, care apar pe "proprietatea" lor. In acest fel motanul avertizeaza potentialii intrusi ca terenul respectiv ii apartine. Problema este ca noua, oamenilor, nu ne convine deloc acest mod de exprimare.

In afara cazurilor in care detinem un exemplar valoros pentru rasa si vrem ca acesta sa aiba urmasi, solutia este unica - castrarea, efectuata dupa varsta de 1 an, cand organismul motanului este complet dezvoltat. Castrarea mai rezolva (cel putin in parte) o problema specifica masculului; datorita faptului ca animalul nu traieste in mediul lui natural si al faptului ca uretra este un canal extrem de subtire, motanii acumuleaza nisip in vezica urinara, pe care nu-l pot elimina si care poate chiar sa infunde uretra, iar animalul nu mai poate sa urineze. Aceasta afectiune poate duce la blocaje renale si chiar la moartea animalului, in cazul in care acesta nu este tratat la timp.

Astfel, este bine ca, in cazul in care optam pentru un motanel, sa ii facem analizele necesare pentru a determina ce fel de PH are urina si pentru a sti astfel ce fel de mancare trebuie sa-i administram, pentru a preveni aceasta problema, extrem de frecventa la masculi. In cazul in care animalul se confrunta deja cu acest tip de problema, castrarea este iminenta.

Motanul castrat se va simti la fel de bine ca unul necastrat, dar vom elimina astfel problema "stropitului" si vom preveni blocajele renale. In plus, motanul castrat va manca mai mult si va asimila mai bine hrana. Cu "sedinte" de joaca zilnice, extrem de placute si amuzante, atat pentru tine cat si pentru el, pericolul ingrasarii va fi indepartat.

Inainte de a opta pentru un motan sau o pisica trebuie, asadar, sa iei in calcul toate posibilitatile de mai sus si sa-ti stabilesti de la inceput optiunile, care vor afecta intreaga viata a animalutzului tau.

Motanel sau pisicuta?

Iata o intrebare pe care si-o pune orice persoana care vrea sa adopte o felina de casa. Detinerea unei pisici, indiferent de sex, implica responsabilitatea fireasca a asigurarii hranei si toaletei zilnice, schimbarea nisipului absorbant din ladita, mangaieri si joaca si, bineinteles, verificarile de rutina la veterinar, odata cu efectuarea vaccinarilor anuale.

Dar care sunt diferentele intre motani si pisici in ceea ce priveste convietuirea nostra cu aceste animalutze?

Pisica

In functie de caracteristicile temperamentale ale rasei alese, femelele sunt mai mult sau mai putin prietenoase cu strainii, mai jucause sau mai sobre, mai active sau mai lenese.
Avantajul este ca nu vor stropi peretii sau mobilierul cu celebra substanta ingrozitor mirositoare! Dezavantajul este ca, in perioada caldurilor, vor mieuna in fel si chip in incercarea de a atrage potentialii "petitori" din zona! Pe langa mersul taras, in postura specifica (pisica isi arata disponibilitatea pentru imperechere prin adoptarea unei pozitii favorabile actului sexual, cu posteriorul flexat in sus si coada data la o parte), si "frecatul" plin de sperante, de piciorul mesei sau chiar al tau, pisica nu va tine cont de nevoia ta de somn si va mieuna zi si noapte in cele cateva zile fertile.


Acest ritual zgomotos se va repeta de fiecare data cand pisica intra in calduri; in mod normal, la pisicile care traiesc intr-un mediu natural, caldurile apar de doua ori pe an, urmate de sarcina, nastere, alaptarea si intarcarea pisoilor. La pisicile de apartament, care nu pot raspunde chemarii naturii (fie ca nu vrem sa aiba pui, fie ca nu gasim un motanel potrivit), acest ciclu natural se deregleaza, iar pisica intra in calduri mult mai des si, in anumite cazuri, se comporta ca si cum ar astepta sau ar avea pui ("ingrijeste" o jucarie, isi face cuiburi in dulapuri etc.).

Pentru a evita situatia, exista doua variante - administrarea de pastile care inhiba aparitia caldurilor sau sterilizarea. Prima varianta este recomandata in cazul in care totusi vrei ca pisicuta ta sa faca pui, dar esti inca in cautarea unui motanel. A doua varianta este recomandata pentru acele pisici pe care nu intentionezi sa le dai la monta. Este bine sa alegi una dintre variante, deoarece, in cazul in care pisica nu are cel putin 4 nasteri de-a lungul vietii, risca sa faca piometru (acumulare de puroi in uter) sau sa aiba lactatii false, care pot da complicatii nedorite.


In cazul in care pisica face pui, ea ii va ingriji exemplar - pisicile sunt excelente mame! Grija ta va fi gasirea unor stapani iubitori pentru pisoi!

In cazul in care optezi pentru castrare, aceasta este bine sa fie facuta dupa ce organismul pisicii este complet dezvoltat, adica dupa 1 an.


Motanul

Masculii sunt in general mai lenesi, mai putin activi, in special in timpul zilei, pe care si-o petrec in majoritatea timpului dormind, mancand si cascand alene. Motanii sunt mai activi noaptea, cand instinctul de vanator innascut le impune sa fie in alerta. Sunt animale teritoriale, astfel incat vor fi foarte deranjati de intrusi, fie acestia alte animale sau oameni.

Dezavantajul detinerii unui mascul necastrat este extrem de cunoscut - pentru a-si marca teritoriul, acestia stropesc peretii si mobilierul, precum si alte obiecte, in general noi, care apar pe "proprietatea" lor. In acest fel motanul avertizeaza potentialii intrusi ca terenul respectiv ii apartine. Problema este ca noua, oamenilor, nu ne convine deloc acest mod de exprimare.

In afara cazurilor in care detinem un exemplar valoros pentru rasa si vrem ca acesta sa aiba urmasi, solutia este unica - castrarea, efectuata dupa varsta de 1 an, cand organismul motanului este complet dezvoltat. Castrarea mai rezolva (cel putin in parte) o problema specifica masculului; datorita faptului ca animalul nu traieste in mediul lui natural si al faptului ca uretra este un canal extrem de subtire, motanii acumuleaza nisip in vezica urinara, pe care nu-l pot elimina si care poate chiar sa infunde uretra, iar animalul nu mai poate sa urineze. Aceasta afectiune poate duce la blocaje renale si chiar la moartea animalului, in cazul in care acesta nu este tratat la timp.

Astfel, este bine ca, in cazul in care optam pentru un motanel, sa ii facem analizele necesare pentru a determina ce fel de PH are urina si pentru a sti astfel ce fel de mancare trebuie sa-i administram, pentru a preveni aceasta problema, extrem de frecventa la masculi. In cazul in care animalul se confrunta deja cu acest tip de problema, castrarea este iminenta.

Motanul castrat se va simti la fel de bine ca unul necastrat, dar vom elimina astfel problema "stropitului" si vom preveni blocajele renale. In plus, motanul castrat va manca mai mult si va asimila mai bine hrana. Cu "sedinte" de joaca zilnice, extrem de placute si amuzante, atat pentru tine cat si pentru el, pericolul ingrasarii va fi indepartat.

Inainte de a opta pentru un motan sau o pisica trebuie, asadar, sa iei in calcul toate posibilitatile de mai sus si sa-ti stabilesti de la inceput optiunile, care vor afecta intreaga viata a animalutzului tau.

Pisica mea e cam somnoroasa – e cazul sa ma ingrijorez?


Pisicile in general dorm foarte mult, cea mai mare parte a zilei de fapt, o pisica de casa doarme aproape 16 ore pe zi, ceea ce nu este deloc anormal.

Somul lor insa nu este profund, din cele 16 ore pe zi in care dorm aproape trei sferturi sunt reprezentate de “somn de veghe” - la cea mai mica miscare se trezesc; acest tip de somn se aseamana cu cel al animalelor de prada care sunt atente la ce se intampla in jurul lor pentru a se feri de eventualii atacatori sau pentru a ataca o eventuala prada. Doar restul de 1/4 din timpul pe care il doarme o pisica reprezinta somnul profund, somnul cu vise.

De ce au nevoie pisicile de odihna prelungita?

Marea majoritate a felinelor consuma foarte multa energie atunci cand vaneaza, somnul reprezinta modul lor de a-si conserva energia, cu cat dorm mai mult pisicile cu atat mai multa energie acumuleaza; cu toate ca pisicile domestice nu sunt nevoite sa vaneze, genele lor sunt identice cu cele ale felinelor de prada.

Pisoii dorm la fel de mult sau chiar mai mult decat o pisica adulta pentru ca sunt in crestere iar hormonii care ajuta la dezvoltarea organismului actioneaza numai in timpul somnului.

Digestia este un alt factor care induce somnul pe o perioada mai lunga - pisicile sunt carnivore si se pare ca dupa ce se hranesc cu carne apare si starea de somnolenta; este exact ca in cazul oamenilor – dupa o masa bogata in preparate din carne apare o stare de moleseala.

In cazul in care pisica dumneavoastra in mod normal doarme 12-14 ore pe zi, de exemplu, si dintr-o data incepe sa doarma mult mai mult, sau in cele 12-14 ore pe zi pe care le doarme mai mult de un sfert reprezinta somn profund – nu reactioneaza imediat cum se intampla ceva in jurul ei – atunci acesta poate reprezenta un semn ca ceva nu e in ordine cu sanatatea ei si este necesar un control medical de specialitate.